133

Aproape de la un capat la celalalt. Altfel n-as fi aflat ca mai nou RATB aproximeaza durata pana la destinatie [si unde pui ca am batut statisticile si am ajuns mai devreme decat era asteptat].

M-am urcat intr-o masina aproape goala, pe un scaun de la fereastra si-asteptam sa-mi treaca prin fata ochilor jumatate de Bucuresti. Incepand cu Gara de Nord. Care  imi pare din ce in ce mai…urata. Mai urata, chiar, decat anul trecut. Zicem urata, fiindca slinoasa, odioasa, dubioasa si murdara sunt cuvinte prea grele. Cat meditam eu la comparatia intre gara noastra si gara lor [asta, de exemplu, seamana dar nu rasare si  numai pe ea o am ca  termen de comparatie], am si ajuns la Romana. Unde octombrie inseamna entuziasm si lumea chiar vine la facultate [nu, nu vreau sa fiu rea, chiar nu stiu ce frecventa are Ase-u', numai ca mi s-a parut foooarte multa lume pentru o amarata zi de joi, ora 14.40---dezavantajul de a invata la capatul pamantului prima pe dreapta, unde bulucul de la metrou se indreapta in mod inevitabil, intr-o aceeasi directie, la ore prefixate de tipul 07.50, 09.50, etc]. Fashion at its most [nu neaparat si at its best].

Pe undeva prin zona, au urcat 2 fete ale caror varste au fost imposibil de aproximat pentru creierul meu inghetat 6 ore de curs [sa zicem cel putin liceu, maxim ultimul an de facultate]. Probabil ca nu mi-ar fi atras atentia daca n-as fi auzit-o vorbind la telefon pe una din ele: sunase la “informatii” [mai exista asa ceva? o fi fost vorba de ala de la Romtelecom de se da Informer these days? we will never know]. Cert e ca avea nevoie de numar de telefon de la Plaza Romania, sa verifice [acolo, pe loc, live si in direct din 133] daca exista magazinul x. Nici asta nu mi-ar fi atras atentia daca n-ar fi fost ceasul asta. Moment in care am ridicat ochii [marturisesc ca ma asteptam sa fie mai scump] si am observat si tinutele, si machiajul, si incaltarile. Asta apropo de fashion. Nelamurirea mea ramane apropo de relatia dintre ele doua:

1:- Mergem sa cautam si blugi? [insert fata rugatoare cu ochi umezi]

2: Sigur ca da.

1: Si dupa, poate mergem in barul ala [n-am fost chiar atat de atenta][insert also aceeasi fata rugatoare, care parca iesise cu mami la plimbare si mami trebuia convinsa cu argumente sentimentale de ceva anume]

2:Da, mergem.

Unele lucruri n-am sa le inteleg niciodata.

Masina s-a golit rapid inainte de Timpuri Noi, cand am vazut albastrul de controlor si nimeni nu mai stia pe unde sa sara afara[amuzant mi s-a parut ca si cei care aveau abonament incepusera sa se agite la fel ca restul detinatorilor de musca sub caciula].

Am coborat aproape de capat, dintr-o masina aproape la fel de goala ca cea in care ma urcasem cu numai 80 de minute mai devreme.

2 comments so far

  1. Ela Iliesi on

    Eu am fost mereu foarte indulgenta cu oamenii si cu tara in care traim. Niciodata n-o sa fim in stare sa judecam corect un lucru fiindca nu-i cunoastem (si nici n-am avea cum sa-i stim) toate aspectele.

    Nu e frumoasa Gara de Nord dar nici n-o sa ma amarasca ca nu e asa cum mi-as dori. Puteam sa avem o tara mai frumoasa asa cum puteam sa avem si o tara mai urata. Asa cum incuraja o zicala, sper spre mai bine dar sunt pregatita pentru ce e mai rau.

  2. cutish on

    @Ela: sigur ca poate sa fie si mai rau, dar nu strica sa-ti doresti sa fie mai bine ;)


Leave a reply