so many things to say,so little time to do it

Ca intotdeauna, excursia in Belize cu ocazia sfintelor sarbatori a decurs bine. Atat de bine cat putea sa decurga o excursie pe meleaguri calduroase si foarte foarte frumoase, cand restul lumii dardaie de frig si ploaie. As putea chiar sa zic ca m-am bronzat un pic. Intotdeauna mi-am dorit sa fiu bronzata in mijlocul unui anotimp in care restul lumii e alba ca…zapada(comparatia cu branza mi se pare prea olfactiva). Bronzul ala adevarat, nu simulacrul ala de cateva sute de mii de solar, nu de alta, dar am suficiente alunite as it is. Ma pot lipsi de skincancer.

Soare, mare, Caipiroshka (ce? vodka nu merge cu statu’ la soare? si ce daca). Suna bine pentru o sarbatoare atat de puternic religioasa, care la noi are in plan mers la biserica, luat Lumina, adus Lumina acasa, (eventual) mancat, culcat, trezit, Hristos a-Inviat, mancat, culcat, mancat, culcat….probabil mi-ar fi fost foarte bine in Belize.

Numai ca nu mi-a fost (v-am speriat pentru o secunda, ha? ).The same old drill de 21 de ani incoace, fix cum l-am descris mai sus (nu reiau, atata “culcat” pe metrul patrat incepe sa sune dubios). Anul asta nici macar n-am mai apucat sa trimit sutele de carti postale virtuale (de ce le mai zice carti postale?) pe care deobicei le trimiteam lungii mele liste de prieteni, colegi de work, de facultate, de liceu, etc. (Sa nu uitam sa-i multumim, pe aceasta cale, minunatului virusel care s-a infiltrat in minunatele mele fisiere si care nu-mi lasa aplicatiile sa se conecteze la net. Manca-te-ar antivirusu’!)

Si unde pui ca nici macar nu m-am ingrasat. Din pacate.

Privim acum cu lene si desconsiderare catre viitorul apropiat, in mod exceptional presarat cu 4 examene+1 lucrare+1 partial+1 proiect, in contextul in care calculatorul meu merge dupa fabrica de crosetat fum. This will be fun. Cred ca ma voi duce sa ma plimb cu vaporasu’ prin Herastrau, sa vad ce-a pierdut omenirea timp de 50 ani. Politehnica can wait. As it always does.