Legea atractiei
Din categoria cartilor cu titlu lung si inspirational, care deindata ce le vezi proptite la sectiunea bestseller din Diverta simti o puternica inclinatie a fiintei tale intru cumparea si devorarea creatiei cu pricina, astazi vorbim despre Legea atractiei.
Daca si voi credeti, exact asa ca mine, ca e vreo noua sclipire in domeniul relatiilor dintre sexe a vreunui alt cercetator britanic, ne inselam amarnic. E vorba despre fericire.
Cine a descoperit treaba asta si toti cei care au preluat-o, cred ca nu poti atrage in viata decat lucruri asemenea celor pe care le simti. Pe romaneste, daca vei gandi pozitiv si vei vizualiza toate lucrurile frumoase pe care ti le doresti, acestea , mai devreme sau mai tarziu, te vor gasi prin spatiu si se vor lipi de tine ca un magnet.
Pana la urma, ideea e simpla: daca nu faci altceva decat sa vezi partea plina a paharului (oricat de mica ar fi ea), gandul ca ea exista te va motiva la un moment dat sa te ridici si sa-l umpli mai mult….daca refuzi sa crezi in rau, e ca si cum el n-ar exista, nu ?
Asa s-au nascut carti, discursuri si wokshopuri, si, asa cum ii sta bine Hollywoodului, un film. Trailerul nu m-a lamurit daca mi-as dori cu adevarat sa cedez atata energie Universului incat sa caut filmul si sa-l urmaresc. Cert e ca toata harababura pseudo-sectanta din jurul acestei idei (oarecum logice si oarecum probabile) a adus in prim-plan ‘cel mai bun mod de a-ti vizualiza viata asa cum vrei tu sa fie ‘: the vision board.
Nu stiu altii , dar eu am fost totdeauna de partea listelor. Daca am o lista in mana, lumea imi pare cu mult mai organizata si chiar un plan pe termen lung, mai realizabil. Acest vision board insa, e tot ce ti-ai putea dori de la o lista, intr-o cu totul alta dimensiune. O colectie proprie de dorinte, de vise, sau de bucati din toate astea, adunate in asa fel incat sa te trezesti dimineata cu un scop precis, si anume sa te faci fericit.
Poate ca e doar vreo scorneala cu efect placebo a vreunui psiholog ratat care a citit prea multe carti de self-improvement, poate ca e adevarat. Avand in vedere ca e una din acele lucruri ale caror veridicitate nu poate fi demonstrata decat de fanii ei, nu ramane decat sa ma decid de care parte a baricadei sunt. Oricum ar fi, putin optimism nu strica nimanui 
banuiesc ca filmul e siroposenia aia plina de clisee de comedie romantica cu pierce brosnan si cu julianne moore. nu se merita…
@dragos: mie mi s-a parut mai aproape de ceva high-buget, low actors(adik n-am vazut o fata cunoscuta). am sa mai verific si transmit, dar are mai mutl aura mitica, decat cinematografica
Hmm…chestia cu refuzatul sa crezi in rau merge pana in momentul in care el te loveste. Neconstientizandu-l , socul va fi mai mare. Bine , e o diferenta intre a constientiza si a te teme.
ca să nu mai menţionăm că la ora asta cu greu mai găseşti magneţi permanenţi
@krossfire: atunci cand te loveste ceva ce pentru tine nu exista, nici ceea ce abia te-a lovit nu e un exponent al categoriei de mai sus. deci, e orice altceva. coincidenta, twist of faith in the wrong direction, etc, etc. Ca sa nu mai zic ca, pentru a ajunge in stadiul de a te teme de un lucru, trebuie intr-adevar sa fii constient de toata dimensiunea lui
@mich0u: =)) ai dreptate, si aia care se dau permanenti, nu sunt decat spoiala p’afara, si-nauntru nexam material ;))
Mie mi-a placut:). E amuzant.
In ce priveste optimismul, e binevenit oricand.
@Kalkin: exact asa ziceam si eu :d. atata vreme cat ideea asta fixa a unora (amuzanta, pentru restul), nu afecteaza cei de pe langa in rau, e un bine binevenit
Pai tocmai astea erau extremele : Sa crezi cu putere (sa te temi implicit) si sa ignori cu desavarsire. Moderatia ar consta in a constientiza sau ”lua aminte”.
@krossfire: i’m glad that we all agree
Cred ca filmul in cauza este de fapt The Secret. Si chiar daca “legea atractiei” despre care e vorba in el este fondata pe new age bullshit, are f. mult sens dpdv psihologic. Adica, chiar functioneaza, desi nu din cauza ca “iti da universul ceea ce iti doresti”.
@R. :aha! in sfarsit stie cineva despre ce vorbesc! ala era, The secret
. Psihologic, nepsihologic, new-aged au ba, daca functioneaza, merita luat in calcul, zic
zi drept ca te-ai uitat la oprah si de-aia ai scris despre legea atractiei :))
mi-e mi-a demonstrat o prietena ca merge, dar tot nu m-am convins sa fac lista. ea a scris ca vrea o vopsea de par neagra si o pilota de puf si le-a primit cadou de revelion pe amandoua. dupa aia a scos jurnalul si le-a taiat de pe lista
@dana: da, oprah mi-a luminat existenta
. dupa ce m-am intrebat lung si tare care era legatura subiectului cu formatul emisiunii, m-am lamurit vazand dimensiunea fenomenului pe net 
bai, deci a tampit lumea cu legea atractiei. in ultima vreme e in toate revistele. toate fumeile care apare prin ziare vb despre cum au ajuns femei de succes folosind legea atractiei. te doare mintea
http://mihaiborcan.blogspot.com/2008/03/leapsa-campania-si-eu-am-fost-furat-in.html
Votez optimismul! Pai ce, de parca pesimismul a ajutat vreodata pe cineva la ceva…
@dana: =)) e la moda, deh. foarte rau nu cred ca face, psihologic vorbind are destule avantaje, dar comercialismu’ asta e cam mult
@Mihai: am vazut inca din primul episod aceasta epopee autohtona a ‘furatilor’. promit sa ma gandesc temeinic si sa onorez
@Laura: corect, optimismu’ n-are cum sa faca rau
Eu votez cu Laura, respectiv cu optimismul.